Zilele acestea nu ai cum să nu îți pui întrebări. Abia a apărut speranța încheierii pandemiei COVID, că apar alte îngrijorări. Ceea mai recentă este și cea mai mare. Conflictul din Orientul Mijlociu. 1000 de rachete lansate contra statului israelian, chiar și cu o rată de penetrare a scutului antiaerian de 10 procente, înseamnă mult, pentru o populație care trăiește într-un stres inimaginabil, cel al atacurilor venite de oriunde și oricând (cele teroriste) sau din cer (cel al rachetelor). O escaladare a conflictului ar fi un dezastru nu numai regional.
Marea Neagră îngrijorează de asemenea lumea, din perspectiva unei agresivități a Federației Ruse, care astfel speră să distragă atenția de la dezvoltarea instabilității din sudul Ucrainei strict legată de rana deschisă a anexării Crimeei. Expulzările diplomatice pe motive de spionaj ne amintesc ca intensitate de războiul rece.
Apar tot felul de scrisori, semnate de sute de generali și amirali în retragere, unele în Franța lui Macron, altele în SUA lui Baiden, care vorbesc de pericole de natură constituțională în țări de tradiție ale democrației occidentale. Este adevărat, semnate de foști militari, dar totuși care au avut poziții extreme de importante în viața activă.
Și cum nimic nu este întâmplător, o oarecare îngrijorare, cel puțin teoretică, nu este anormală. La care trebuie să adăugăm o semnificativă deplasare a orientării populației către soluții politice noi, nu numai de dreapta, dar dacă ne uităm că în stabila și conservativa Germanie, ecologiștii sunt pe primul loc în sondajele pentru alegerile parlamentare, avem a ne pune întrebări, în legătură cu politicienii cel puțin.
O spun pentru că în Germania, guvernul de coaliție a gestionat bine pandemia, păstrând stabilitate economică nu numai în această țară, dar contribuind la reacția corectă în pandemie a UE, care a avut un răspuns solidar, puternic și eficient în cea mai grea încercare din ultimele decenii, gestionarea pandemie.
Și…totuși.
Sunt întrebări, care mă fac să mă gândesc, că au trecut 75 de ani de la război, cea mai gravă tragedie din istoria omenirii, de când trăim în ordinea mondială stabilită după 1945 prin rațiunea învingătorilor și care a asigurat pacea și stabilitatea planetei, dar mai ales să sper că această stabilitate, poate fi cel mult perturbată, pe ici pe colo, dar în nici un caz amenințată în vreun fel.Să auzim numai de bine!